Excluziune financiară: 7 din 10 dosare de creditare ale tinerilor sunt respinse, în contextul menținerii dobânzilor la un nivel prohibitiv de către sistemul bancar
Visul proprietății imobiliare este oficial închis pentru majoritatea tinerilor români. Într-un context inflaționist persistent, politicile monetare restrictive și marjele de profit ridicate practicate de băncile comerciale au creat un zid impenetrabil pentru cei aflați la început de drum. Analizele financiare arată că gradul de îndatorare permis de BNR, coroborat cu nivelul actual al indicelui IRCC și dobânzile fixe ridicate, face ca un tânăr cu venituri medii să nu se mai califice pentru achiziția unui apartament standard de două camere.
Statisticile bancare interne, obținute pe surse, relevă o rată de respingere a dosarelor de credit ipotecar pentru solicitanții sub 30 de ani de aproximativ 70% în ultimul trimestru. Motivul principal nu este lipsa veniturilor, ci calculul scoring-ului bancar care, în noile condiții de piață, consideră această categorie de clienți ca având un risc ridicat de default. Practic, băncile au transferat integral riscul economic asupra clienților, protejându-și bilanțurile prin condiții de creditare draconice.
Programul „Noua Casă”, cândva motorul creditării pentru tineri, a devenit irelevant în 2026. Plafoanele de garantare nu au fost ajustate realist la prețurile pieței imobiliare, iar fondurile alocate se epuizează rapid, fără a acoperi cererea reală. În plus, avansul minim și costurile notariale și de evaluare reprezintă o barieră inițială de mii de euro, sume imposibil de economisit pentru un tânăr care plătește deja o chirie exorbitantă.
Analistii economici critică dur lipsa de concurență reală din sistemul bancar românesc, care menține costul creditării mult peste media zonei Euro, deși riscurile macroeconomice s-au stabilizat. Diferența de dobândă (spread-ul) dintre creditele acordate în România și cele din țările vestice este nejustificat de mare, alimentând profituri istorice pentru bănci pe spatele unei generații captive.
Această situație creează o vulnerabilitate sistemică. Tinerii care reușesc totuși să acceseze un credit ajung să aloce o porțiune periculoasă din venit (peste 45-50% în termeni reali, deși limita BNR este de 40%) pentru plata ratelor, devenind extrem de sensibili la orice șoc economic sau pierdere temporară a locului de muncă. Asociațiile de consumatori cer intervenția Consiliului Concurenței pentru a investiga modul în care se formează dobânzile și solicită statului crearea unor instrumente financiare cu dobândă subvenționată fixă pe termen lung, strict pentru prima locuință, pentru a evita o criză socială majoră.
