Afacerea „Moștenirea”: Cum plănuia Securitatea să inventeze un nepot fictiv pentru a pune mâna pe o avere uriașă din Franța

CNSAS a publicat un document din 1979 care arată că fostul Centru de Informații Externe propunea inventarea unui moștenitor fictiv pentru a prelua averea unui român decedat în Franța. Instituția susține că documentul ilustrează folosirea înșelăciunii ca politică de stat în regimul comunist.

Documentul datează din aprilie 1979 și dezvăluie modul în care Securitatea utiliza mecanisme ale statului comunist pentru obținerea de valută prin operațiuni ilegale.

Într-o postare pe Facebook, CNSAS amintește că, după fuga în Statele Unite a generalului Ion Mihai Pacepa, în 1978, Departamentul de Informații Externe (DIE) a fost reorganizat și transformat în Centrul de Informații Externe (CIE), însă fără ca metodele sale de operare să se schimbe în esență.

Prin urmare, una dintre principalele direcții de activitate ale CIE era „Aportul Valutar Special” (AVS), un compartiment conspirat care urmărea obținerea de valută forte pentru finanțarea regimului Nicolae Ceaușescu și pentru plata datoriei externe.

Printre operațiunile AVS se numără perceperea de comisioane secrete din comerțul exterior, vânzarea dreptului de emigrare pentru cetățeni români de origine evreiască și germană, dar și utilizarea unor firme paravan controlate de Securitate.

Un moștenitor inventat

Concret, documentul descrie un caz în care o firmă de avocatură din Franța a informat Banca Română de Comerț Exterior despre decesul unei femei de origine română, care lăsase în urmă bunuri estimate la aproximativ 500.000 de franci francezi.

”La sfîrșitul anului 1978, firma avocațială din „PADINA”, a comunicat Băncii Române de Comerț Exterior despre decesul numitei [spațiu tăiat/șters] – de origine română, deces în urma căruia au rămas o vilă în localitatea montană GRENOBLE, suma de 120.000 franci francezi și alte bunuri de valoare (în total cca. 500.000 fr.fr.).

Totodată, firma [spațiu tăiat/șters] a solicitat să fie identificați în țară moștenitori români și să i se pună la dispoziție actele de stare civilă, pentru a trece la valorificarea bunurilor mobile și imobile și transferarea contravalorii lor în România.

Din verificările întreprinse de organele noastre, nu s-a identificat nici-un moștenitor din familia decedatei, în numele căruia să acționăm pentru transferarea valorii succesiunii în țară.

Avînd în vedere valoarea mare a bunurilor ce compun masa succesorală, opiniem să acționăm pentru crearea în mod fictiv și bine legendat a unui moștenitor român, care să apară în calitate de „frate” cu autoarea succesiunii.

Raportăm că firma avocațială [spațiu tăiat/șters], ne-a pus la dispoziție toate datele de stare civilă ale decedatei ce pot servi la „crearea” unui moștenitor român, „frate” cu defuncta.

Acțiunea nu comportă riscuri, deoarece:

• nu este obligatorie prezența moștenitorilor la dezbaterea succesiunii în „PADINA”;

• Curțile Succesorale dezbat cauzele pe baza actelor de stare civilă puse la dispoziție de partea română, legalizate în conformitate cu prevederile din Convenția Consulară încheiată între cele două state;

• prezența moștenitorului este obligatorie în țară, numai la semnarea procurii în fața notarului și cînd este chemat la Banca Română de Comerț Exterior pentru a-și încasa contravaloarea succesiunii în lei.

Asemenea acțiuni au mai fost întreprinse în decursul anilor, cu rezultate pozitive.

Față de cele raportate,

P R O P U N E M:

1 – Cu sprijinul U.M.0279, să fie identificat un ofițer pensionar, fost cadru al U.M.0544, în vîrstă de cca. 70 ani, care să fie instruit și dirijat de noi să acționeze pe numele de [spațiu tăiat/șters] , în calitate de unic moștenitor al „sorei” sale [spațiu tăiat/șters] ;

2 – Tot cu sprijinul U.M.0279, să se completeze un buletin de identitate pe numele de [spațiu tăiat/șters] , pe baza datelor de stare civilă ce le vom pune la dispoziție, necesar presupusului moștenitor cînd se va prezenta în fața notarului român pentru semnarea procurii și a încasării banilor ce se vor transfera în țară ;

3 – În colaborare cu Direcția Evidenței Populației din Inspectoratul General al Miliției, se vor obține actele de stare civilă – tip uz extern, conform modelelor anexate, necesare dovedirii calității de moștenitor a lui [spațiu tăiat/șters] ;

4 – După transferarea contravalorii succesiunii în țară, moștenitorul [spațiu tăiat/șters] să încaseze de la Banca Română de Comerț Exterior sumele respective și să le depună pe bază de proces verbal la casieria U.M.0544, pentru a fi făcute venit la stat.”, se arată în documentul de la Securitate.

Nota explică și de ce autorii considerau că operațiunea putea fi dusă la bun sfârșit fără riscuri, invocând procedurile succesorale din Franța și faptul că acestea se bazau pe documentele oficiale furnizate de partea română.

Implicarea instituțiilor statului

Potrivit CNSAS, planul presupunea implicarea mai multor instituții ale statului comunist.

Astfel, Securitatea propunea identificarea unui fost ofițer pensionar care să joace rolul moștenitorului fictiv, emiterea unui buletin de identitate pe numele acestuia și obținerea unor acte de stare civilă destinate uzului extern, în colaborare cu Direcția Evidenței Populației din cadrul Inspectoratului General al Miliției.

Față de cele raportate, propunem (…) să fie identificat un ofițer pensionar, fost cadru al U.M.0544, în vârstă de cca. 70 ani, care să fie instruit și dirijat de noi să acționeze pe numele de [spațiu tăiat/șters] , în calitate de unic moștenitor al „surorii” sale [spațiu tăiat/șters] (…) Să se completeze un buletin de identitate pe numele de [spațiu tăiat/șters] , pe baza datelor de stare civilă ce le vom pune la dispoziție”, mai precizează documentul declasificat.

După finalizarea succesiunii și transferul banilor în România, presupusul moștenitor urma să ridice sumele de la Banca Română de Comerț Exterior și să le predea, „pe bază de proces verbal”, casieriei U.M. 0544, „pentru a fi făcute venit la stat”.