Într-o țară care încă mai visează la tancuri în epoca dronelor, apărarea antiaeriană a României a devenit un fel de unicorn: e prioritară, e scumpă și, mai ales, e „secretă” – deși detaliile sunt la un click distanță pe site-urile guvernamentale. Totul a început în epoca de aur a generalului Ciucă, pe când acesta punea bazele infrastructurii de la Cazarma 3600 Mihai Bravu, un fost poligon transformat peste noapte în pilonul de rezistență al cerului patriei.
Povestea banilor este însă adevărata strategie militară. În 2022, austriecii de la Strabag câștigau (ca singur ofertant, desigur) un contract de aproape 390 de milioane de lei pentru a ridica acest „obiectiv clasificat”. Dar, stați așa! Deși oficial e „secret de serviciu”, nota de fundamentare semnată de Ciucă explică tacticos totul: de la garduri și foișoare până la sistemele de rachete Patriot care ar trebui să apere Capitala. Singurul lucru cu adevărat secret în toată această afacere pare a fi destinația finală a parandărăturilor.
Cea mai genială manevră de derutare a inamicului este însă nerespectarea termenelor. Contractul a fost modificat de șapte ori în ultimul an – de trei ori doar luna aceasta! Nota de plată a sărit deja la 450 de milioane de lei plus TVA. Practic, spionii străini nu mai au nevoie de sateliți; e suficient să urmărească coloanele de camioane încărcate cu bani care pleacă de la Ministerul Apărării spre Giurgiu.
Iar cireașa de pe tortul apărării noastre? Din cele șapte sisteme promise, trei încă n-au ajuns, iar unul a plecat spre Ucraina. Dar hei, poate acesta e adevăratul „secret de serviciu”: să convingem inamicul că avem o apărare de fier, când noi avem, de fapt, doar niște contracte scumpe și o gaură în buget mai mare decât raza de acțiune a unei rachete Patriot.
