Paul Foleanu, lacheul lui Radu Cristian, pus în slujba grupului infracțional organizat de la Mangalia

Orașul-stațiune de la malul Mării Negre traversează o criză profundă de guvernanță, în timp ce cetățenii plătesc prețul jocurilor murdare dintre politicieni cu dosare penale și funcționari corupți.

Mangalia, oraș cu o istorie milenară și cu un potențial turistic imens, pare astăzi captivă într-o rețea de interese obscure, în care funcțiile publice se împart ca recompense, iar instituțiile statului servesc grupuri restrânse în locul comunității. În centrul acestui tablou îngrijorător se află Paul Foleanu, viceprimar PSD cu atribuții de primar, un personaj care, potrivit surselor locale și informațiilor apărute în spațiul public, nu pare să lucreze pentru mangalioți, ci pentru cei care i-au asigurat fotoliul.

Un dosar DNA și o audiere ignorată convenabil

Foleanu nu este un simplu viceprimar de provincie. Potrivit informațiilor disponibile, acesta se află în vizorul procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în cadrul unei anchete legate de proiectul privind cordonul litoral Saturn – Venus – Mangalia, fiind audiat la sediul DNA în luna martie a acestui an. Într-o democrație funcțională, un astfel de eveniment ar fi generat cel puțin o suspendare voluntară din funcție și o explicație publică față de cetățeni. La Mangalia, însă, lucrurile merg înainte ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Tăcerea administrației locale pe acest subiect este, în sine, un răspuns elocvent.

Radu Cristian a ieșit din pușcărie și angrenajele s-au pus în mișcare

Surse din interiorul orașului descriu o schimbare bruscă de atmosferă după eliberarea lui Radu Cristian, fostul om puternic al Mangaliei. Imediat după ieșirea acestuia din detenție, Consiliul Local a început să funcționeze cu o majoritate nouă, construită metodic, în care Foleanu joacă rolul de instrument executiv fidel. Frica, spun oamenii, este o monedă curentă în orașul de la malul mării. Nimeni nu vorbește deschis. Toți știu, dar puțini îndrăznesc.

Semnalul cel mai concret al repoziționării politice a venit odată cu readucerea Alinei Dan în fruntea Spitalului Municipal Mangalia, cel mai mare angajator din oraș. Decizia de încetare a contractului de management al acesteia fusese întocmită, potrivit surselor Presa Liberă, în mod eronat chiar de Foleanu, ceea ce ridică întrebări serioase despre competența sau, mai grav, despre intenția viceprimarului de a crea ulterior premisele unui reviriment orchestrat.

Avocat slab, funcționar util

Înainte de a deveni viceprimar, Paul Foleanu a profesat ca avocat. Cei care l-au cunoscut în această ipostază nu au cuvinte de laudă. „Un avocat slab, care se vinde ușor” — aceasta este caracterizarea care circulă în barourile județene și în cercurile juridice din Constanța. Tocmai această maleabilitate îl face valoros pentru cei care au nevoie nu de un om capabil, ci de un om ascultător. Foleanu nu trebuie să gândească. Trebuie să semneze.

Și a semnat. A semnat, printre altele, documentele care au permis reinstalarea Alinei Dan în funcția de manager al spitalului Mangalia, în condițiile în care aceasta ar fi fost repusă ilegal în post, cu un salariu de aproximativ 8.000 de euro lunar — o sumă care sfidează realitățile economice ale unui oraș din care șantierul naval Damen, principalul angajator privat, și-a încheiat activitatea.

Deputatul Georgescu Daniel, capturat de interesele mafiei locale

Povestea nu ar fi completă fără implicarea unui actor de la nivel mai înalt. Deputatul Daniel Georgescu, ales să reprezinte interesele constănțenilor în Parlamentul României, apare și el în această ecuație tulbure. Potrivit surselor, Georgescu ar fi dorit să-și consolideze poziția în vederea preluării conducerii PSD Constanța și, în acest scop, ar fi acceptat să facă compromisuri cu tabăra lui Radu Cristian, tocmai pentru a facilita revenirea Alinei Dan la conducerea spitalului.

Dacă aceste informații sunt corecte, un ales al poporului și-a subordonat mandatul unor calcule electorale personale, ignorând flagrant interesul public. Cetățenii care l-au votat credeau că trimit la București un reprezentant. Se pare că au trimis un negociator de interese private.

Spitalul, ostaticul orașului

Spitalul Municipal Mangalia nu este doar o instituție medicală. Este coloana vertebrală a economiei locale, principalul angajator al orașului, un simbol al prezenței statului într-o comunitate care, odată cu dispariția șantierului Damen, a rămas fără alternative economice majore. Tocmai de aceea, cine controlează spitalul controlează, în bună măsură, orașul.

Că acest instrument a ajuns să fie gestionat politic, că o secție de pediatrie a fost închisă la începutul sezonului estival — moment în care populația orașului se triplează —, că răspunsurile oficiale se rezumă la scuze lipsite de substanță, toate acestea vorbesc despre o instituție capturată și despre o comunitate abandonată.

Copiii bolnavi nu au unde să fie internați. Turiștii care vin pe litoral nu știu că sistemul medical local funcționează în parametri de avarie. Iar cei responsabili numără salariile și negociază funcții.

Ce mai rămâne din Mangalia?

Odată cu închiderea șantierului Damen, Mangalia a pierdut principalul motor economic care îi asigura o identitate dincolo de sezonul turistic. Mii de familii au fost afectate direct sau indirect. Orașul are nevoie de investiții, de viziune și de oameni onești în funcții cheie. În schimb, are un primar ce umblă prin instanțe, un viceprimar audiat la DNA, un spital condus după criterii politice, un deputat cu agendă penală și o majoritate în Consiliul Local construită în jurul infractorului Radu Cristian.