Suntem în NATO de două decenii, dar infrastructura noastră militară pare că încă mai așteaptă instrucțiunile în plic, prin poștă. La Târgoviște, Cazarma 2845 a devenit un fel de laborator experimental: nu pentru vreo armă secretă, ci pentru studenții de la Construcții care vin să învețe „managementul proiectelor complexe”. Și au ce vedea: cum se ridică un pavilion administrativ în nu mai puțin de 81 de luni. Adică aproape șapte ani pentru o clădire, timp în care, în alte părți ale lumii, se ridică orașe întregi sau se colonizează planete.
Singuri la licitație, primii la suplimentări
Povestea este clasică: o licitație cu un singur ofertant rămas în cursă și o asociere de firme care „asfaltează” bugetul Ministerului Apărării de ani de zile, de la Constanța până la Craiova. Contractul inițial, de 50 de milioane de lei, a primit recent o „mică” ajustare de Paște: pe 17 aprilie, Ministerul a mai pus 5 milioane de lei la socoteală. Pentru că, se știe, în România prețul modernizării crește direct proporțional cu timpul în care nu se întâmplă nimic.
Armata păzită de bodyguarzi privați
Culmea absurdului militar apare la capitolul securitate. Deși vorbim despre o cazarmă plină de soldați și unități de elită, șantierul pavilionului trebuie păzit de bodyguarzi privați. Probabil că secretul acestei „modernizări cu încetinitorul” este atât de bine păstrat, încât nu putem risca ca spionii inamici să afle că pavilioanele noastre administrative se construiesc cu viteza cu care crește un stejar. Totul sub supravegherea atentă a unor firme de consultanță care taxează fiecare secundă de lălăială bugetară.
