Situația noului pod hobanat peste râul Mureș din Arad a depășit granițele unei simple întârzieri de șantier, transformându-se într-unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri de infrastructură din România postcomunistă. Cu un cost estimat la 165 de milioane de lei și o miză colosală – salvarea a 135 de milioane de euro din fonduri europene –, administrația locală condusă de primarul Călin Bibarț pare să fi recurs la un șir de decizii disperate, acoperite de documente „fantomă”, PR ieftin și litigii pierdute în instanță.

Deși nu vorbim, la prima vedere, de o valiză clasică de bani predată în parcare, modul în care fondurile europene sunt gestionate aici miroase a delapidare mascată prin incompetență, recepții fictive și vicii de construcție ascunse sub preș.

Un colos cu picioare de lut: Erori de proiectare și 1.500 de tone „evaporate”

Inaugurat cu fast la nivel de promisiuni, șantierul deschis în 2022 pentru structura de 295 de metri lungime s-a transformat rapid într-un coșmar tehnic. Problemele se văd cu ochiul liber: asfalt vălurit, borduri denivelate și tasări evidente.

Mai grav, s-a stabilit oficial că, în timpul construcției, au fost inversate două etape tehnologice esențiale. Rezultatul? O improvizație periculoasă care a dus la necesitatea „ușurării” podului cu nu mai puțin de 1.500 de tone.

Voci din spațiul public, precum cea a lui Leontin Aslau, confirmă riscurile de rezistență cauzate de o execuție făcută în mare grabă.

Inaugurare „noaptea ca hoții”: Primarul, Moș Crăciun și un pod „hibanat”

La cum a decurs întreaga epopee care a însoțit construcția, devenit deja ținta ironiilor sub numele de podul „hibanat”, nici inaugurarea nu avea cum să iasă altfel decât… consecventă. Adică pe șest, „noaptea ca hoții”, într-un cadru festiv complet improvizat și ilegal: cu primarul Bibarț și Moș Crăciun într-un autobuz, traversând podul în Ajunul Crăciunului.

Momentul a fost ales cu un cinism perfect: s-a mizat pe faptul că, în febra sărbătorilor, când lumea e ocupată cu salata de boeuf și cu vinul de pe masă, nimeni nu va mai fi atent la detaliile tehnice dezastruoase ale podului mult așteptat. Informația a fost livrată direct unde trebuie, pe Facebook, la „Bibarț TV”. Un live scurt, emoțional, apărut din scroll printre urări de „fie ca” și clipuri cu animale, care a ținut loc și de comunicat oficial, și de recepție.

De ce noaptea? Pentru că întunericul a servit drept filtru natural, perfect calibrat: suficient de beznă cât să ascundă asfaltul cu valuri, dar suficient de colorat de luminițele festive pentru a da senzația de succes. Presa, care ar fi pus întrebări incomode și ar fi stricat atmosfera, a fost exclusă total. Mesajul administrației a fost de un absurd absolut: dacă Moș Crăciun a trecut podul, înseamnă că e sigur. Dacă primarul zâmbește la geamul decorat, înseamnă că lucrarea e gata. Lasă prostiile, nu mai pune întrebări, podul e inaugurat și ai văzut asta pe Facebook!

Administrația Bazinală de Apă Mureș a transmis că în urma verificărilor la lucrările efectuate la podul hobanat peste râul Mureș se impun măsuri tehnice obligatorii pentru Primăria Municipiului Arad, în vederea respectării normelor de gospodărire a apelor.

Administrația Bazinală de Apă Mureș:

– Asigurarea secțiunii de scurgere – îndepărtarea materialelor provizorii din albia minoră pentru a permite tranzitul optim al debitelor;

– Protecția malurilor – consolidarea și refacerea digurilor în zonele unde au fost identificate eroziuni sau intervenții asupra structurii de apărare;

– Transmiterea datelor tehnice – pentru verificarea conformității lucrărilor cu soluțiile avizate.

Operațiunea de montare a amporei pe podul hobanat din Arad. Așteptăm viitorul pod, din hârtie creponată

Primarul evită de fiecare dată să explice ușurarea podului din perspectiva proiectului tehnic. Să explice motivul, legalitatea și, mai ales, logica. Ar fi interesant să știm dacă cele 1.500 de tone au făcut parte din proiect. Dacă nu – de ce au fost „montate” pe pod și cine-i vinovat că n-a observat până când podul s-a ondulat? Dacă da – cum se face că acum sunt înlocuite cu amporă și tartan?

Recepția „Fantomă” și disperarea de a nu pierde 135 de milioane de euro

În spatele magiei de PR cu Moș Crăciun se ascundea o realitate cruntă: pentru a nu pierde finanțarea europeană, care avea termen limită 31 decembrie 2025, Primăria Arad a forțat o recepție cu cântec. Conform declarațiilor oficiale ale primarului, podul ar fi fost recepționat la data de 30 decembrie 2025 (proces-verbal nr. 114695).

Totuși, acest document este de negăsit. Surse din administrație sugerează că i s-a dat un număr de înregistrare în orb pentru a bifa cerințele birocratice europene, dar documentul nu a fost semnat de comisia de recepție la acea dată. La o solicitare oficială a presei pentru a vedea acest proces-verbal, Primăria a răspuns evaziv: „solicitarea este în lucru”.

Disperarea a atins cote maxime când Primăria a decis deschiderea podului (cea cu autobuzul festiv) fără formele legale complete. Rezultatul direct al acestei aroganțe a fost o amendă usturătoare din partea Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), pe care primarul Bibarț și-a asumat-o public. Mai mult, edilul a acuzat firma de insolvență a constructorului de „șantaj”, susținând că aceștia țin orașul ostatic.

Războiul din instanță, pierdut definitiv de Primăria Arad

Ca tabloul haosului să fie complet, vina este pasată între constructor, proiectant și primărie. Constructorul PAB România, aflat în insolvență și reprezentat de consorțiul CITR SPRL și Expert SPRL, a refuzat să își asume defectele, susținând că a executat lucrările exact după proiectul tehnic elaborat de Aduro Impex. Constructorul a cerut insistent o expertiză tehnică independentă, pe care Primăria a refuzat-o sistematic, preferând să „asume” remedierile împreună cu proiectantul.

Pentru a pune mâna pe Cartea Construcției, Primăria Arad a dat în judecată PAB România. Deși instanța de fond (Tribunalul Arad) a dat câștig de cauză administrației locale pe 3 decembrie 2025, victoria a fost o iluzie.

Curtea de Apel Timișoara a dat lovitura de grație Primăriei. Pe 29 ianuarie 2026, instanța a admis apelul declarat de PAB România și a respins definitiv acțiunea Primăriei Arad (Hotărârea nr. 5/2026). Astfel, primarul Bibarț și-a luat un „flit” juridic de proporții, demonstrând că acțiunile în forță și lipsite de acoperire tehnică nu rezistă în fața magistraților.

Tăcerea asurzitoare a Parchetului European: Kovesi închide ochii la Arad?

Deși vorbim despre un proiect cu o miză de zeci de milioane de euro proveniți din fonduri comunitare, o tăcere inexplicabilă vine dinspre Luxemburg. Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, pare a fi lovit de o orbire selectivă în cazul podului de la Arad. În ciuda neregulilor flagrante și publice – de la recepții suspectate a fi fictive și antedatate pentru a bifa termenele europene, până la inaugurări ilegale amendate de autoritățile statului și vicii care pun în pericol siguranța publică –, instituția care ar trebui să fie spaima celor care delapidează banii europeni refuză, până în acest moment, să intervină. Această pasivitate ridică semne de întrebare grave: cum este posibil ca un eșec de infrastructură atât de vizibil, cu suspiciuni clare de „spălare” birocratică a unui proiect ratat pentru a nu pierde finanțarea, să nu atragă o anchetă fulger a procurorilor europeni? Refuzul de a vedea aceste potențiale acte de corupție arată o dublă măsură care încurajează administrațiile locale să jongleze cu milioanele de euro după bunul plac.

Ceea ce trebuia să fie o mândrie arhitecturală și o fluidizare a traficului în Arad s-a transformat într-un monument al incompetenței și al posibilei fraude. Banii europeni au fost cheltuiți pe o structură care prezintă riscuri de prăbușire, iar administrația locală a ales calea ascunderii gunoiului sub preș prin inaugurări nocturne cu Moș Crăciun, procese-verbale ascunse și ignorarea experților independenți.

Când o primărie preferă să riște viețile cetățenilor și să ia amenzi de la ISC doar pentru a acoperi un proiect ratat din fonduri europene, iar instituțiile europene par să privească în altă parte, cetățenii rămân singurii care plătesc nota. Până atunci, podul „hobanat” din Arad rămâne vălurit – mai ceva ca valurile Mureșului de dedesubt.