Când te erijezi în stindardul transparenței și al luptei împotriva dezinformării, cel mai periculos inamic pe care îl poți avea este propriul tău istoric de pe rețelele de socializare. Oana Gheorghiu a lansat un atac dur la adresa presei, acuzând că este victima unor manipulări legate de numărul consilierilor săi. Realitatea, însă, îi demontează acuzațiile chiar cu propriile sale cuvinte.
Matematica guvernamentală: Cum devin 14 consilieri doar 10 din pix
Într-o reacție recentă și plină de indignare la adresa jurnaliștilor, Oana Gheorghiu s-a apărat susținând că, de fapt, echipa sa este una extrem de restrânsă. Conform noii sale variante, situația ar sta în felul următor: aparatul de lucru ar număra fix șase persoane plătite, mai exact un secretar de stat, doi consilieri de stat, doi colegi pentru suport și un referent. Pe lângă aceștia, ar exista doar patru consilieri onorifici, adică neplătiți.
Problema majoră cu această matematică a austerității este că ea contrazice flagrant o postare asumată public chiar de Oana Gheorghiu pe data de 7 mai. În acea postare de mulțumire, viceprim-ministrul își prezenta cu mândrie echipa completă, formată din șase membri în aparatul de lucru și nu mai puțin de opt consilieri onorifici, enumerați clar cu nume și prenume: Speranța Munteanu, Denisa Simion, Doina Popescu, Daria Angheluș, Cristian Băcanu, Remus Mîndru, Vasile Țiple și Cristian Botan.
Așadar, totalul real asumat inițial era de 14 membri, nu 10. Încercarea de a „pierde pe drum” patru consilieri pentru a da bine în fața criticilor nu este doar o scăpare, ci o minciună servită cu nerușinare opiniei publice.
„Competență” la nivel înalt: Consilier guvernamental pe digitalizare, fără facultate terminată
Dacă numărul fluctuant al consilierilor arată o lipsă de transparență, calitatea și experiența unora dintre ei ridică semne de întrebare și mai grave cu privire la criteriile de selecție din Palatul Victoria.
Cazul cel mai elocvent este cel al tinerei Anaïs Manijean. Deși în postarea din 7 mai aceasta este prezentată oficial drept consilier de comunicare și coordonator pentru proiectul „fără-hârtie.gov.ro”, în realitate, Anaïs Manijean face parte abia din generația de absolvenți SNSPA a anului 2026. Aceasta înseamnă că a ocupat o funcție de consilier guvernamental și a coordonat digitalizarea statului timp de 8 luni fără măcar să fi avut studiile superioare finalizate la momentul încadrării.
Să pui un student fără licență să coordoneze un program de importanța debirocratizării digitale este definiția clară a diletantismului administrativ.
Aceasta este fața nevăzută a „modernizării României” predicate de Oana Gheorghiu: o echipă cu un număr ascuns de membri, în care funcțiile-cheie sunt împărțite unor tineri fără experiență sau studii finalizate, totul mascat sub o falsă indignare împotriva presei care îndrăznește să pună întrebări.
Înainte de a ține lecții de moralitate și de a număra banii de propagandă ai altora, Oana Gheorghiu ar trebui să explice cetățenilor de ce minte în legătură cu propriul aparat de lucru și, mai ales, cum a ajuns o studentă să coordoneze debirocratizarea României. Așa arată competența la Guvernul României?
