Dâmbovița, de la visul londonez la mlaștina cu păsări moarte: Dezastrul ecologic din inima Bucureștiului!
Dâmbovița cea cu apă dulce care traversează Bucureștiul e, pe o bună bucată din centru, o colcăială de mâzgă și mătasea-broaștei. La Podul Izvor, la câțiva pași de Palatul Parlamentului, imaginile te îngrozesc.
Râul Dâmbovița – locul unde viața și moartea se întâlnesc
Viața și moartea se întâlnesc pe luciul apei. Pe fostul luciu, mai bine zis. Mătasea-broaștei, sticle de bere, rațe și păsări moarte, miros greu. Imaginea dezolantă se petrece la doi pași de centrul Bucureștiului, în 2026.
Doamna Rodica, cu inima strânsă de regret, a publicat câteva poze pe grupul de Facebook „Cetățean Sector 3″. A scris simplu: „Dezastrul de la podul izvor… Toate păsările moarte, câteva rațe erau și au murit, mizerie, miros urât, în centrul Bucureștiului. Mă gândesc – nu vede nimeni asta, cine ar trebui să se ocupe…”
Doar se întreabă. Nu judecă. Nu critică. Nu strigă revoltă. Ca orice cetățean al acestui oraș, care merge la job, plătește taxe și impozite și speră, în fiecare zi, la un București ca afară.
Sub poze, un alt vecin, domnul Dumitru, întreabă și el: „Sunt comestibile? Bune pentru guvernanți, că ei mănîncă plante de apă.” Umorul de la balustradă. Și el crește nestingherit pe malul Dâmboviței.
Când Dâmbovița era să devină Tamisa
În toamna lui 2025, câteva proiecte au câștigat premii pentru viitorul Dâmboviței. E vorba de concursul internațional de idei „Dâmbovița 2035 – coridor verde-albastru”, organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 împreună cu Ordinul Arhitecților din România. Au fost analizate 29 de proiecte, râul a fost împărțit pe șase zone, iar șase lucrări au fost premiate cu câte 3.000 de euro.
Juriul a fost internațional. L-a condus Peter Bishop, urbanistul englez care a fost cândva director de design al Londrei. Adică omul care a gândit maluri de Tamisă a venit să dea note pe maluri de Dâmbovița. A aplaudat imagini de vis: pontoane plutitoare, rampe de lemn, oameni care stau lângă apă, respiră, privesc.
Pe hârtie, Dâmbovița era să devină Tamisa. În realitate, la Podul Izvor, e o baltă verde peste care nu stă, nu respiră și nu privește nimeni. Doar rațele și păsările. Care mor când ajung aici.
Orașul are deja un brand pentru râu. Se numește „Apă Dulce”
Ca să fie clar: Bucureștiul nu a uitat de Dâmbovița. Din contră. Oameni inimoși luptă pentru ea cu un program cu nume de reclamă – „Dâmbovița Apă Dulce”. Anul trecut, potrivit organizatorilor, peste 35.000 de oameni au participat la evenimentele de pe mal, au fost amenajate trei zone de acces la apă, s-au montat bariere plutitoare pentru colectarea deșeurilor și s-au făcut peste 30 de acțiuni de curățare a malurilor și a apei.
Treizeci de acțiuni de curățare. Bariere care opresc gunoiul. Și, la kilometrul cu pricina, o pojghiță de alge peste care plutesc sticlele pe care barierele nu au reuțit să să le oprească. Vara, cu căldură, apă stătută și bogată în nutrienți, algele „înfloresc” – e fenomenul care dă culoarea aceea verde-fluorescentă. Natura își face treaba.
Cine ar trebui să se ocupe? Toți
Întrebarea din postare are, de fapt, răspuns. Ba chiar mai multe. Albia și apa țin de Administrația Națională „Apele Române”. Malurile sunt igienizate, potrivit Primăriei Capitalei, de către ADPMB. Iar Apa Nova București operează sistemul din spate. Trei instituții, un program cu buget important și un juriu de talie londoneză. La atâția responsabili, rațele au făcut singurul lucru pe care îl mai puteau face pentru curățarea râului: au eliberat locul.
