Primele chioșcuri de ziare din București au apărut în secolul al XIX-lea, pe fondul dezvoltării presei scrise. Considerat primul astfel de punct de vânzare din Capitală, chioșcul de la intrarea în Cișmigiu a devenit un reper urban și un simbol al epocii în care ziarele reprezentau principala sursă de informare.
Primele chioșcuri de ziare din București au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care presa scrisă devenea principala sursă de informare pentru locuitorii Capitalei. Unul dintre cele mai cunoscute și mai vechi astfel de chioșcuri a fost amplasat chiar la intrarea principală în Grădina Cișmigiu, loc unde poate fi văzut și astăzi, într-o formă restaurată.
Odată cu dezvoltarea orașului și creșterea numărului de publicații, distribuția ziarelor a devenit o activitate tot mai importantă. Chioșcurile au început să fie amplasate în zonele intens circulate, iar intrarea în Cișmigiu era una dintre cele mai potrivite locații. Parcul reprezenta încă de atunci un punct de atracție pentru bucureșteni, fiind locul preferat pentru plimbări și întâlniri sociale.
Chioșcul de ziare
Potrivit documentelor și mărturiilor istorice, chioșcul de la Cișmigiu este considerat primul chioșc de ziare din București. Acesta a devenit rapid un reper urban, unde oamenii cumpărau publicațiile zilei, discutau ultimele știri și urmăreau evenimentele importante ale vremii. În epoca în care radioul și televiziunea nu existau, ziarul era principalul mijloc prin care informația ajungea la public.
Grădina Cișmigiu, inaugurată în 1854 și considerată cea mai veche grădină publică a Capitalei, a oferit cadrul ideal pentru apariția unui astfel de punct de distribuție a presei. De-a lungul deceniilor, chioșcul a supraviețuit schimbărilor politice, războaielor și transformărilor urbane, devenind o mărturie a Bucureștiului de altădată. Astăzi, într-o perioadă în care informația circulă în principal online, vechiul chioșc de la intrarea în Cișmigiu rămâne un simbol al epocii de aur a presei tipărite.
Chioșcurile de ziare au prosperat mai ales după 1990, când presa a explodat, iar pe trotuarele Bucureștiului au apărut sute de gherete. La un moment dat, numai în București lucrau în jur de 1.500 de oameni la vânzarea ziarelor. Apoi, pe rând, au început să dispară. Unele au fost demolate de primari care le găseau inestetice. Altele s-au transformat în puncte de vânzare pentru haine, țigări sau produse alimentare, pierzând complet legătura cu presa.
Cel din Cișmigiu a supraviețuit fizic, dar și el stă cu obloanele trase. Este ultimul chioșc de acest tip din Bucureștiul secolului al XIX-lea, de pe vremea lui Carol I, și nu e înscris pe nicio listă de patrimoniu.
