Simion nu e bărbăt. Nu își asumă alianța toxică cu Bolojan, la fel cum nu și-a asumat nici alianța cu Ciolacu / Un trădător
George Simion pozează de ani de zile în liderul providențial, eroul antisistem care se luptă cu „hidra” politică. Însă, sub masca de patriot intransigent, se ascunde un politician lipsit de curaj. Pe scurt: Simion nu este bărbat politic. Refuză constant să își asume jocurile de culise, cel mai recent exemplu fiind alianța toxică și netransparentă cu premierul interimar Ilie Bolojan, o rețetă a duplicității pe care a exersat-o deja perfect și în relația cu Marcel Ciolacu.
Jocul dublu cu Ilie Bolojan: Cum să înjuri ziua și să negociezi noaptea
Zilele trecute, scena politică a fost zguduită de o confirmare venită chiar din tabăra guvernamentală: premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut public că s-a întâlnit de cel puțin două ori, în acest an, cu președintele AUR.
În timp ce pe ecrane și pe rețelele sociale Simion urlă că Bolojan „distruge economia”, în spatele ușilor închise au loc întâlniri discrete pe care liderul liberal le numește, eufemistic, „schimb de opinii”. Bolojan e la butoane doar cu ajutorul trădătorului Simion.
Ce face Simion în tot acest timp? Evită un răspuns direct și bărbătesc. În loc să iasă în fața propriului electorat și să explice clar ce caută la discuții cu „sistemul”, liderul AUR se ascunde în spatele unor comunicate ambigue ale partidului, în care susține evaziv că a purtat discuții cu toți liderii, dar „unii nu recunosc”. Este atitudinea clasică a unui politician care vrea beneficiile puterii, dar fuge de responsabilitatea asocierii cu ea.
Sindromul Ciolacu: Trădarea ca mod de operare
Această lipsă acută de asumare nu este o excepție, ci o marcă înregistrată. Electoratul său nu a uitat cum, nu demult, Simion a jucat aceeași horă a ipocriziei cu Marcel Ciolacu și PSD.
S-a bucurat de avantajele strategice și de jocurile de culise — cum ar fi celebrele episoade privind direcționarea voturilor PSD către AUR pentru a-l propulsa în calculele politice majore. A stat la masa negocierilor ascunse, doar pentru ca ulterior, când costul de imagine a devenit incomod, să se dezică de social-democrați și să pozeze din nou în victimă neprihănită.
Un trădător al propriului electorat
Să negociezi politic este o realitate a oricărei democrații. Dar să negociezi pe ascuns cu aceiași oameni pe care îi demonizezi public în fața propriilor susținători, iar apoi să nu ai curajul să recunoști — asta denotă o lașitate politică inacceptabilă.
George Simion s-a dovedit a fi un trădător al speranțelor celor care l-au votat. Un om politic care fuge de propriile fapte și care nu își poate asuma bărbătește alianțele — fie ele cu Bolojan sau cu Ciolacu — nu este un salvator al națiunii. Este doar un oportunist care face jocurile sistemului pe care pretinde, în mod ipocrit, că îl combate.
