De la faliment la vârful primăriei: Cum a ajuns o directoare bună de plată să conducă cabinetul primarului din Piatra-Neamț!

Femeia pe care justiția a găsit-o răspunzătoare, printr-o hotărâre definitivă, pentru ajungerea în insolvență a societății Consiliului Județean Neamț care administra Stațiunea Negulești ocupă în prezent funcția de director de cabinet al primarului municipiului Piatra-Neamț, Adrian Niță. Adică exact al omului care, în vara lui 2022, în calitate de prefect al județului, era indicat de presa locală drept autoritatea care ar fi trebuit să analizeze situația ei.

Funcția de astăzi

Pe site-ul Primăriei Piatra-Neamț, la secțiunea dedicată cabinetului primarului, apare, negru pe alb, o singură linie:

♦️ Director de cabinet – Ciubotaru Mădălina

Este vorba despre aceeași Mădălina Veronica Ciubotaru care, între martie 2014 și septembrie 2015, a condus efectiv societatea Neamț Turism SA – firma prin care Consiliul Județean Neamț administra Stațiunea Negulești – și care, în iunie 2022, a pierdut definitiv procesul de atragere a răspunderii patrimoniale deschis pe numele ei.

Numirea nu este nouă. Ea datează din toamna anului 2024, imediat după ce Adrian Niță (PSD) a câștigat alegerile locale din 9 iunie 2024 și a preluat mandatul de primar al municipiului Piatra-Neamț. La acel moment, presa locală relata că Mădălina Ciubotaru a fost adusă în echipa primarului ca membră a cabinetului, cu atribuții de coordonare, urmând să fie remunerată la nivelul celorlalți consilieri personali. Ceea ce s-a schimbat între timp este doar formalizarea: în organigrama actuală a instituției, ea figurează explicit cu titulatura de director de cabinet.

Cabinetul primarului este, prin natura lui, o structură politică. Posturile din cabinet sunt exceptate de la concurs, sunt ocupate prin decizia exclusivă a demnitarului și încetează odată cu mandatul acestuia. Cu alte cuvinte, nimeni nu a fost obligat să o angajeze pe Mădălina Ciubotaru și nimeni nu poate fi obligat să o mențină. Este o alegere personală a primarului.

Și tocmai de aici pornește problema.

Ce a decis, de fapt, justiția

Pentru a înțelege miza, trebuie făcută o distincție pe care presa – inclusiv cea locală, la momentul respectiv – a estompat-o adesea: Mădălina Ciubotaru nu are o condamnare penală. Nu a fost judecată pentru corupție, nu a fost trimisă în judecată de DNA, nu are cazier.

Ceea ce are este altceva, dar nu neapărat mai puțin grav din punct de vedere administrativ: o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată într-un proces civil de insolvență, prin care i s-a atras răspunderea patrimonială personală pentru starea în care a ajuns o societate cu capital public.

Mecanismul este prevăzut de legea insolvenței și se aplică atunci când instanța constată că administratorul unei firme a contribuit, prin fapte determinate, la ajungerea acesteia în incapacitate de plată – de exemplu prin folosirea bunurilor sau creditelor societății în interes propriu ori al altcuiva, prin ținerea unei contabilități fictive, prin dispariția documentelor contabile sau prin nepredarea actelor către lichidator. Consecința nu este închisoarea, ci obligarea persoanei să suporte, din averea proprie, o parte din datoriile pe care firma nu le mai poate acoperi.

Este, dacă vreți, o formă de răspundere care spune: nu ești infractor, dar banii pierduți ies din buzunarul tău, nu din al creditorilor.

Primă instanță: 573.298,86 lei

Tribunalul Neamț s-a pronunțat pe 4 martie 2021. Instanța a admis cererea formulată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț și a dispus ca pasivul rămas neacoperit al Neamț Turism SA, în cuantum de 573.298,86 lei, să fie suportat de pârâta Ciubotaru Mădălina Veronica.

Tot atunci, instanța a respins cererea identică formulată împotriva altor doi foști membri ai consiliului de administrație, Ciprian Mihai Aileni și Vasile Mihăilă. Practic, din toată conducerea firmei, judecătorii nemțeni au reținut răspunderea unei singure persoane.

Hotărârea a fost declarată executorie, cu drept de apel în șapte zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Apel: 110.489 lei, definitiv

Au urmat șase termene la Curtea de Apel Bacău, unde au ajuns atât apelul Mădălinei Ciubotaru, cât și cel al Finanțelor. Pe 2 iunie 2022, magistrații băcăuani au respins ca nefondat apelul AJFP Neamț, au admis apelul pârâtei și au schimbat în parte sentința, reducând cuantumul pasivului de suportat la 110.489 de lei. Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute. Instanța a mai obligat Finanțele să îi achite Mădălinei Ciubotaru 100 de lei, cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă.

Este important de subliniat ce nu a făcut Curtea de Apel: nu a desființat sentința, nu a respins cererea de atragere a răspunderii, nu a constatat că fostul administrator nu ar avea nicio vină. A redus suma – de aproximativ cinci ori – păstrând însă intactă concluzia de fond a primei instanțe. Diferența dintre cele două hotărâri este una de cuantum al prejudiciului reținut, nu de principiu.

Ce a găsit lichidatorul judiciar

Dosarul de insolvență al Neamț Turism SA a produs, de-a lungul anilor, un raport al lichidatorului judiciar și o inspecție fiscală. Concluziile lor, așa cum au fost prezentate instanței, conturează imaginea unei societăți publice administrate haotic, în cel mai bun caz.

Societatea administra Stațiunea Negulești începând cu 2009. În toamna anului 2015, când a intrat în insolvență, datoriile firmei se ridicau la 439.801 lei, structurate astfel:

Categorie Sumă
Furnizori 40.420 lei
Obligații neachitate la bugetul de stat 186.592 lei
Salarii neplătite angajaților 142.789 lei
Sume datorate asociaților 70.000 lei
Total 439.801 lei

Prin adăugarea majorărilor și penalităților, suma a urcat, în timp, la peste 570.000 de lei – cifra care avea să fie reținută inițial de Tribunalul Neamț.

Elementele concrete invocate de lichidator în sarcina fostului administrator au fost, în esență, următoarele:

Cei 70.000 de lei pentru majorarea capitalului social. Pe 28 decembrie 2012, Consiliul Județean Neamț, în calitate de acționar, a virat societății suma de 70.000 de lei, destinată majorării capitalului social. Potrivit lichidatorului, banii au fost folosiți în alte scopuri, suma nu a fost înregistrată în evidențele contabile, mențiunea privind majorarea de capital nu a fost operată la Registrul Comerțului, iar destinația efectivă a sumei nu a fost justificată.

Activele imobilizate care nu s-au mai găsit. La data de 30 septembrie 2015, societatea figura în evidențe cu active imobilizate în valoare de 42.664 de lei. Fostul administrator nu ar fi oferit explicații cu privire la acestea și nu le-ar fi predat lichidatorului judiciar.

Laptopul-fantomă. Un laptop achiziționat pe 21 iunie 2013, în valoare de 4.655 de lei, nu figura în evidența contabilă și nu a fost identificat faptic.

Investițiile nerecuperate. Societatea nu ar fi recuperat peste 40.000 de lei, reprezentând investiții efectuate în anul 2010 în imobilul Stațiunii Negulești, de la proprietarul de atunci al clădirii – tot Consiliul Județean Neamț.

Contabilitatea. Inspecția fiscală a concluzionat că s-a ținut o contabilitate fictivă și că o parte dintre documentele contabile au dispărut.

La toate acestea se adaugă un detaliu procedural elocvent: în decembrie 2018, în cursul procesului de insolvență, instanța a aplicat Mădălinei Ciubotaru o amendă judiciară de 1.000 de lei, pentru că nu a pus la dispoziția lichidatorului informațiile solicitate și documentele contabile.

Trebuie spus, în interesul acurateței, că aceste constatări reprezintă poziția lichidatorului judiciar și a organului fiscal, însușită în parte de instanțe. Reducerea substanțială a sumei în apel sugerează că magistrații băcăuani nu au reținut integral raționamentul primei instanțe. Din păcate, motivarea deciziei nu a fost făcută publică într-o formă care să permită o analiză detaliată a criteriilor folosite pentru stabilirea celor 110.489 de lei.

Ironia care închide cercul: prefectul de atunci, primarul de acum

În iunie 2022, când decizia Curții de Apel Bacău a devenit publică, întrebarea firească pusă în presa locală era dacă mai este legal și moral ca o persoană căreia i s-a atras răspunderea pentru prăbușirea unei societăți a Consiliului Județean Neamț să rămână vicepreședinte al aceluiași Consiliu Județean. Se estima atunci că situația va fi analizată „cu atenție de prefectul Adrian Niță”, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu și garant al legalității actelor administrației locale.

Adrian Niță a fost prefect al județului Neamț între ianuarie 2022 și aprilie 2024, când a demisionat pentru a candida, din partea PSD, la Primăria Piatra-Neamț. A câștigat alegerile din 9 iunie 2024. În toamna aceluiași an, Mădălina Ciubotaru a devenit membră a cabinetului său, iar astăzi figurează ca director de cabinet.

Nu există nicio informație publică potrivit căreia Instituția Prefectului ar fi întreprins, în perioada 2022–2024, vreun demers legat de situația vicepreședintei CJ Neamț. Ceea ce se știe cu certitudine este că, doi ani mai târziu, fostul prefect a considerat că persoana respectivă este potrivită pentru a-i coordona cabinetul.

Din punct de vedere strict juridic, nu există niciun impediment. O hotărâre civilă de atragere a răspunderii patrimoniale nu atrage interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. Nu este o pedeapsă complementară, nu este o interdicție de a administra, nu este o incompatibilitate. Legal, totul este în regulă.

Rămâne întrebarea, mai incomodă, despre standardul pe care o administrație publică alege să și-l impună atunci când legea nu o obligă la nimic.

Restul distribuției

Cazul Ciubotaru nu poate fi citit izolat. El face parte dintr-un peisaj administrativ nemțean în care traseele judiciare și cele politice se intersectează cu o frecvență ieșită din comun.

Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț și fost lider al PSD Neamț, a fost condamnat definitiv în martie 2023 de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență. Sentința a fost pronunțată în lipsă: Arsene părăsise deja țara. S-a predat autorităților italiene, iar în iunie 2025 Curtea Supremă din Italia a respins definitiv cererea de extrădare formulată de România, apărarea invocând starea de sănătate a fostului politician și condițiile din penitenciarele românești. Statul român îl consideră în continuare fugar, iar numele lui figurează pe lista urmăriților internaționali ai Poliției Române. În aceste zile, cazul a revenit spectaculos în prim-plan, după ce HotNews a publicat fotografii de la o întâlnire, la finalul lunii iunie 2026, între Arsene și fostul premier Marcel Ciolacu, la un hotel de lux de pe malul lacului Garda.

Dragoș Chitic, celălalt vicepreședinte al CJ Neamț din perioada respectivă și fost primar al municipiului Piatra-Neamț, a avut un parcurs judiciar diferit. Condamnat în primă instanță de Curtea de Apel Bacău la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul „schimbului ilegal de terenuri”, el a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2023, instanța supremă reținând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Ulterior, Primăria Piatra-Neamț a renunțat și la procesul civil pe care i-l intentase. Din octombrie 2024, Dragoș Chitic ocupă funcția de administrator public al municipiului Piatra-Neamț – tot în echipa primarului Adrian Niță.

Așadar, din cei trei șefi ai Consiliului Județean Neamț aflați în funcție în 2022 și aflați, la acel moment, în atenția instanțelor, unul a fost achitat definitiv și conduce astăzi aparatul executiv al Primăriei Piatra-Neamț, unul este condamnat definitiv și locuiește în Italia, iar a treia are o răspundere patrimonială definitivă și conduce cabinetul primarului aceluiași municipiu.

Întrebările care rămân fără răspuns

La patru ani de la rămânerea definitivă a deciziei, câteva chestiuni de interes public nu au primit niciodată un răspuns documentat:

1. Au fost recuperați cei 110.489 de lei? Hotărârea este definitivă și executorie. Nu există însă nicio informație publică privind stadiul executării – dacă suma a fost achitată integral, eșalonat, parțial sau deloc, dacă s-a deschis dosar de executare silită și cu ce rezultat. Fiind vorba despre bani datorați, în esență, bugetului de stat și creditorilor unei societăți cu capital public, informația este de interes public.
2. Ce s-a întâmplat cu Stațiunea Negulești? Societatea care o administra a dispărut prin faliment. Care este astăzi statutul juridic și starea fizică a obiectivului, ce a recuperat Consiliul Județean Neamț din active și cine folosește acum ansamblul sunt întrebări la care administrația județeană nu a oferit, în ultimii ani, o situație clară.
3. Care a fost raționamentul numirii? Primăria Piatra-Neamț nu a explicat public dacă, la momentul angajării, conducerea instituției cunoștea existența hotărârii Curții de Apel Bacău și, în caz afirmativ, de ce a considerat că aceasta nu constituie un impediment pentru o funcție care presupune coordonarea cabinetului primarului și accesul la circuitul decizional al unei instituții cu un buget de sute de milioane de lei.
4. Există un standard? Într-o administrație care gestionează bani publici, întrebarea nu este dacă legea permite o numire, ci dacă instituția își asumă un prag propriu de exigență. Deocamdată, răspunsul pare să fie că nu.