Mediterana se schimbă dramatic. Oamenii de știință avertizează: „Marea grecilor din Antichitate este pierdută pentru totdeauna”

Oamenii de știință avertizează că una dintre consecințele schimbărilor climatice care duc la încălzirea Mării Mediterane este apariția a sute de specii noi și invazive de pești care decimează populațiile locale.

Pe măsură ce biodiversitatea se reduce, comunitățile de coastă vor întâmpina tot mai multe dificultăți în a-și câștiga existența în modurile pe care le-au cunoscut de generații.

„Mediterana bunicilor noștri, a vârstnicilor noștri și a grecilor din Antichitate este pierdută pentru totdeauna. Multe dintre aceste schimbări sunt ireversibile”, a declarat pentru AP Ernesto Azzuro, biolog marin la Institutul pentru Resurse Biologice Marine și Biotehnologie din cadrul Consiliului Național de Cercetare al Italiei.

Căldura nu se poate dispersa în bazinul Mediteranei

Oamenii de știință au desemnat Marea Mediterană drept un „punct fierbinte” al schimbărilor climatice, estimând că apele sale se vor încălzi cu 2 până la 6 grade Celsius până în anul 2100. Potrivit Rețelei Experților Mediteraneeni pentru Climă și Schimbări de Mediu, un grup de cercetători independenți, valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai intense.

Ronan McAdam, oceanograf la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice, a explicat că unul dintre principalii factori ai încălzirii este faptul că Mediterana este un bazin închis, iar căldura nu se poate dispersa la fel ca în întinderea vastă a oceanelor.

Apele tot mai calde au devenit un habitat ideal pentru specii invazive, precum peștii-iepure, un prădător extrem de lacom care a stârnit alarmă în Grecia.

Aceste specii se îndreaptă acum spre Franța și Spania, după ce au pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez.

Comisia Generală pentru Pescuit în Mediterana, organism al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a precizat că astfel de specii invazive sunt prezente în regiune de zeci de ani, însă răspândirea lor s-a accelerat după la începutul anilor 2000, odată cu creșterea temperaturii apei. De exemplu, peștele-leu a fost observat pentru prima dată în estul Mediteranei în 2012 și s-a extins rapid spre vest.

„Mediterana va deveni și mai săracă, cu și mai puține specii, pur și simplu pentru că schimbările climatice fac ca această parte a Mediteranei, în special zona estică, să devină cu adevărat nepotrivită pentru speciile native”, a spus Azzuro.

Schimbări dramatice în Marea Mediterană

Datorită apropierii sale de Canalul Suez, Cipru a fost prima țară care a resimțit impactul acestor pești invazivi. Peștele-leu a înlocuit populații indigene precum chefalul roșu, spre nemulțumirea pescarilor, care au văzut cum speciile locale, apreciate de clienți, au devenit tot mai rare.

Alte specii consumă algele de pe fundul mării, distrugând habitatul multor specii indigene.

Azzuro a spus că aproximativ 1.000 de specii invazive au fost identificate în Marea Mediterană, dintre care 800 sunt deja bine stabilite.

ADVERTISING

Schimbările sunt dramatice. Azzuro afirmă că zonele puțin adânci din estul Mediteranei au pierdut 93% din populațiile de moluște. De-a lungul coastei Adriaticii, cândva bogată în midii, aproape toate au dispărut din cauza temperaturilor apei, care au depășit uneori 30 de grade Celsius.

De la Veneția, în nord, până la Bari, în sud, „dispariția a fost spectaculoasă”, a spus el. „Dacă nu vom găsi populații capabile să supraviețuiască acestor condiții climatice diferite, viitorul midiilor nu este deloc promițător, cel puțin în Marea Adriatică”, subliniază expertul.

Azzuro a mai afirmat că institutul său și un partener au lansat în urmă cu câțiva o campanie numită „Feriți-vă de cele patru”, pentru a atrage atenția asupra pericolelor pe care speciile invazive le reprezintă pentru sănătatea umană.

De exemplu, peștele-iepure este toxic și poate fi mortal dacă este consumat de oameni. Spinii veninoși ai peștelui-leu pot provoca răni grave celor care sunt înțepați.

Experții spun că răspândirea speciilor invazive nu mai poate fi inversată

Oamenii de știință discută despre modalitățile prin care comunitățile de coastă se pot adapta. O soluție este valorificarea comercială a speciilor invazive comestibile. O alta este plata pescarilor pentru capturarea speciilor necomestibile, precum peștele-iepure, astfel încât acestea să poată fi incinerate.

ADVERTISING

Unele specii, precum peștele-leu, au „beneficii economice evidente, deoarece se vând la prețuri foarte ridicate, mai ales în anumite țări”, a spus Azzuro. Totuși, pescarii europeni ezită să încerce să le valorifice, fiind obișnuiți cu capturile tradiționale apreciate de consumatori.

Papik, zoologul, a afirmat că, deși este „prea târziu” pentru a opri răspândirea speciilor invazive în Mediterană, există metode practice prin care impactul acestora poate fi redus.

Prima măsură este prevenirea migrării lor în continuare prin aplicarea unui tratat internațional care obligă autoritățile naționale să trateze apa de balast a navelor care intră în porturi și care poate transporta astfel de specii.

„Acesta este un lucru realizabil din punct de vedere tehnic și poate reduce numărul noilor specii invazive cu 95 până la 99%”, a spus el. O altă metodă este tratarea cocilor navelor cu vopsele speciale care împiedică organismele nedorite să se fixeze pe acestea.

Papik a adăugat că politicile din domeniul pescuitului sunt în curs de modificare pentru a permite speciilor native să își refacă populațiile, de exemplu prin cultivarea unor moluște mai puțin vulnerabile la invazia crabului albastru.

„În anii următori, cred că provocarea va fi restaurarea mediului și găsirea unor noi modalități de a-l reface”, a concluzionat Papik.